Win 7 vs Win XP: Local Security Policy

   În final chestia ăsteia căreia îi spun blog devine ceea ce trebuia să fie încă de la început și anume un blog pe partea de IT și sper să îmi iasă.

   Dacă nevoia nu te lovește haide să fim serioși că nu pune nimeni mâna să facă ceva în plus sau să învețe ceva nou. Să trecem la subiect...
Știți desigur cu toții ce este Local Security Policy (politici de securitate locale). Știți desigur și unde se găsesc dar totuși țin să le reamintesc celor care au uitat Control Panel\System and Security\Administrative Tools

   De ce am ales să prezint câteva lucruri despre politicile de securitate? E simplu! Deoarece consider că sunt câteva reguli care sunt obligatorii și țin oarecum de bunul simț pentru a vă ține calculatorul și implicit informațiile personale departe de ochi curioși și/sau rău intenționați. Nu vă pot spune ce politici sunt mai bune deoarece fiecare își stabilește propriul nivel al securității dorite. Trebuie totuși să spun că în materie de securitatea datelor Microsoft a făcut mari progrese și oferă o gamă variată de politici pe care le putem crea și gestiona.

   Pentru început iată cum arata Local Security Settings pe vremea răposatului XP care însă nu renunță fără luptă. Continuă să fie cel mai întălnit S.O.

 

   Are o gamă restrânsă de politici ce pot fi create și aplicate dar totuși extrem de eficiente. Eu unul am reușit să îmi blochez contul de admin și cu greu am reușit să mai salvez ceva. Mare atenție când modificați ceva să rețineți ce și unde! Pe viitor, de un singur clik pot depinde multe ore de chin, și de ce nu, o mică formatare. Asta dacă nu lucrați cu backup-uri.

   Sfatul meu e că un minim de securitate îl puteți obține prin dezactivarea contului de Guest, redenumirea și aplicarea unei parole puternice (formate din litere, cifre și caractere non-alfanumerice) a contului de Administrator și utilizarea unui Power User în locul unui cont de admin. Desigur se cere o parolă puternică și pentru contul de Power User.

   În Win 7 deși recomandările de minimă securitate rămân, avem la dispoziție mult mai multe politici în care ne putem baga nasul și cu puțin „noroc” formata calculatorul. (Bineînțeles prima dată nu ne-am învățat lecția și tot nu lucrăm cu backup). Iată o imagine cu Local Security Settings din Win 7:

   Se observă în primul rând că ne putem face de cap cu Firewall-ul. NU faceți asta dacă nu știți ce e aia!!! Iese urât!

   Ce găsesc cel mai interesant sunt politicile de audit. De la managementul conturilor până la auditarea integrității sistemului avem o grămadă de setări pe care le putem încurca și pentru că nu mai știm/putem să le aducem la setările default putem să mai formatăm o dată calculatorul. Pentru că încă nu am învățat să folosim backup-ul. De fapt cred că cel mai corect ar fi să spunem că încercăm să perfecționăm metode de formatare. Nu de alta dar de la Vista încoace tot încerc să înțeleg de ce pot fomata din mouse??? Era atât de exclusivist pe XP… Îmi dădea senzația că știu și eu să fac ceva…

   Un ultim sfat: utilizați mașini virtuale când vreți să testați ceva! NU faceți modificări în mașina reală! O să vă pară rău. Mie mi-a părut. De multe ori! Vă recomand cu căldură Virtual PC de la Microsoft și Virtual Box de la Sun. Spor la modificări și la cât mai multe erori! Pe principiul „Omul din errors învață!”

Despre Stundenți. Act II

Scrisesem un articol plin de răutate la adresa studenților la FEAA. Încă mai cred că merită acele răutăți, dar din păcate nu voi publica acel articol. E prea dur și nu corespunde tocmai cu ceea ce mi-am propus să scriu.

Nu am cuvinte bune de spus despre ei. Despre noi la urma urmei. Încerc din răsputeri să mă conving că suntem produsul unei societăți distruse  și că totuși mai avem o șansă să ieșim din amorțeala care ne macină sufletele.

Într-o zi voi reuși să ajung acolo. Și voi lăsa în urmă această perioadă din viața mea care se numește facultate în general și FEAA la modul particular. Într-o zi voi deveni un nume și nu un număr rece afișat pe un panou. Toate acestea într-o zi… sunt cam multe pentru o singură zi…

Totuși vreau să dau și un exemplu de lucru bun ieșit din facultatea asta:

Informatica Economica FEAA
Vezi mai multe video din Evenimente

Despre studenți. Actul I

   A sosit vremea pentru un nou post! Încă nu sunt hotărât despre ce vreau să scriu, sunt prea multe de spus și prea puține pe care le putem spune și care să fie luate în seamă. Total conștient că faptele ce se spun pe un blog nu sunt tocmai demne de luat în considerare întru-cât sunt doar păreri și perspective personale asupra unor evenimente sau lucruri aș vrea să spun câte ceva despre studenți la modul general, și despre studenții FEAA Iași în particular.

   Nu știu cum erau studenții înainte de a ajunge eu la facultate acum nu mulți ani, dar din ce îmi spun prietenii mai în vârstă și unii profesori, lumea chiar învăța. Chiar se simțea responsabilă în a învăța. Chiar făceau teme și chiar ascultau și respectau profesorii. Mă întreb care ar fi fost motivele? Nu avea Internetul o așa mare răspândire? Nu existau atâtea cluburi și săli de biliard? Nu existau meciuri de fotbal? Sau poate este vorba de altceva… Modul în care au crescut? Ca să îl citez pe un profesor de al meu chiar dacă nu sunt exact aceleași cuvinte sunau cam așa „Eu veneam din mediul rural și aveam de ales. Ori pășteam bobocii pe izlaz ori învățam. Chiar mă întrebam dacă o să scap vreo dată de munca câmpului. Și am învățat și am ajuns aici.”. Acel „aici” înseamnă acum profesor doctor universitar cu multe certificări de la o binecunoscută firmă producătoare de software, cunoscut și stimat în întreaga lume.

    Ar putea avea deci o influență faptul că noi am crescut la oraș sau în mediu rural în condiții net superioare lor și nu ne-a lipsit mai nimic? Știu că există și excepții de oameni care vor să învețe și nu au posibilitatea dar nu pot intra în acest subiect. Mă enervez prea tare. Deci este doar o problemă de motivare? Sau ne-am simți mai bine dacă am pasa „pisica moartă” în ograda profilor și am spune că ei sunt cei care nu știu să ne atragă către învățătură?

    Eu cred că singurii vinovați suntem noi. Uneori NU suntem interesați să facem vreo ceva din care să nu beneficiem direct noi. Cel puțin nu pe termen scurt. Sau poate vrem atâtea de la noi încât nu mai ajungem să avem timp să le facem pe toate și de obicei educația cade pe locul 2. Nu este normal, cel puțin nu mi se pare, dar asta este viața noastră. Totul sau nimic și de obicei încercând să avem totul ajungem să rămânem cu NIMIC.

    Voi reveni cu un post despre studenții de la FEAA Iași…

Ce presupune a fi profesor bun?

      De multe ori ne plângem de profesorii noștri că ba nu ne predau așa cum trebuie, ba că nu ne înțeleg, ba că pun note proaste fără motiv și multe altele. De fiecare dată când întâlnim o nedreptate făcută de un profesor îi condamnăm în mod nomal acțiunile. Dar ia vreo unul dintre noi vreo măsură? Și aici bineînțeles că nu mă refer să îi răspundem mârlănește, înjuratul pe la spate sau să îl spunem lu’ mama (aici mama se citește: superiorul direct al profesorului). Merge vreo unul dintre noi la profesorul respectiv să îi spună (politicos, normal) ceea ce crede că e greșit și ar trebui îndreptat?

   Societatea în general ne-a învățat să nu spunem ceea ce gândim cu adevărat. Mai ales celor cu funcții considerate sacre: preot (excepție momentul spovedaniei [de parcă ar ști :) ]), profesor (de orice fel), polițist… și am putea continua. Să dăm vina pe societate pentru tot ceea ce ni se întâmplă? Eu zic că nu ar fi tocmai potrivit având în vedere că noi suntem societatea… Noi suntem cei care prin comportamentul nostru creăm trenduri și mișcări revoluționare :).

    Revenind la profesori…  Ce presupune a fi un profesor bun? Și ce trebuie să facem noi pentru a avea parte de profesori buni?

   Un profesor bun este format sau este născut? Părerea mea sinceră este că e nevoie de puțin din amândouă. Poți avea o căruță (mijloc de transport folosit de strămoșii noștri; aici cu sens cantitativ) de calități și nimeni nu o să îți poată spune că nu ești un om bun. Poți fi cel mai bun din domeniul tău și să fii un om extraordinar dar nu e suficient să fii profesor bun. Principalul/a… DAR/ÎNZESTRARE … să îi spunem este abilitatea de ați face interlocutorul să înțeleagă ceea ce îi spui. Dacă nu poți face asta mă tem că ai ales o carieră greșită. Dacă nu ești în stare să vii cu exemple care să atragă atenția degeaba te chinui pe tine și pe cei care poate vor să priceapă ceva. Exemplul unui domn profesor cu o mâță moartă în descompunere pentru a ne face să înțelegem șabloanele comportamentale, deși a scos un „ooo my god!” de la o colegă, a funcționat. Nu a fost o experiență traumatizantă ci poate chiar ne-a ajutat mai mult imaginația :) (pe unii cel puțin).

   Un domn profesor  spunea la un moment dat când ne plângeam și noi unele offf-urile :„Aveți profesorii pe care îi tolerați!”. Ok bine sincer sunt de acord. Ce e de făcut? O revoluție? Cu cine? La primul val mai puternic sar toți din corabie ca șobolanii. S-a încercat chiar și varianta mersului la profesor și explicat ce vrem diferit încât să înțelegem. Am mers pe principiul Predat superior din punct de vedere calitativ=studenți care au habar de ceea ce învață= performațele profesorului maxime. Nu a ținut… Oare dacă  unii profesori nu ar avea firme sau alte surse de venit suplimentar ar fi altfel? Văzând că nu merge cu vorba bună s-a mers la șeful catedrei… Unele probleme sunt mai importante decât altele… În final poate singura concluzie e că suntem noi niște neadaptați și nu reușim să ținem pasul (pentru că nu ar fi politicos să spunem că nu se vrea o schimbare)… Sau poate că încă nu am aplicat varianta bună de a încerca să schimbăm ceva. Ar trebui să fim mai radicali??? În ce mod? Aștept părerile voastre…